buchete flori
Casa si gradina

Salvati padurile, salvati natura, salvati florile

Ai fi spus ca in 2019 omenirea s-ar fi invatat minte. Ai fi spus ca acest acces la informatie de care dispunem in zilele noastre, ne-ar fi putut ajuta sa intelegem mai bine in ce fel de legatura suntem cu padurea, cu un camp de flori, cu animalele, cu albinele. Aievea! In realitate, anul in care ne aflam nu reflecta aproape deloc nivelul la care ar trebui sa fim si modul in care ar trebui sa ne comportam.

     Totul parca e pe dos

       Dam unda verde vanarii caprei negre, impuscam ursii, culegem fara sa ne fie teama de repercursiuni buchete intregi de flori protejate. Raul se intampla de la cel mai mare, la cel mai mic. Pana la urma, treaba asta devenind o chestiune de educatie, educatie pe care, noi romanii nu o avem. Si nu am blamez doar tara noastra pentru atrocitatile care se intampla, ignoranta afisata fiind o caracteristica a intregii omeniri. Exista, in lumea asta, doar cateva tari ce incearca sa se conformeze unui stil de viata sanatos, in care respectul pentru fiecare fiinta vie este litera de lege. Din pacate, Romania nu este una dintre acele tari, iar la cum se deruleaza evenimentele, in fiecare zi aparand in presa centrala cate un articol despre o calamitate naturala, nu cred ca are mari sanse sa devina in curand.

Lantul trofic, pe punctul de a fi distrus

      Poate ca nu realizam faptul ca in natura, totul este interconectat. Daca nu ar exista plante si flori, nu ar exista animale, iar daca nu ar exista animale, nu ar exista omul si toata civilizatia noastra s-ar duce de rapa.

      Sa luam, spre exemplu, o florarie. O afacere mai mica sau mai mare a cuiva indragostit de flori. Inchipuiti-va ca intr-un viitor apropiat, aceasta afacere s-ar putea sa dispara. Ce sa vinzi daca nu exista flori pe care sa le poti culege si sa le poti aranja in buchete de nunta, botez, etc? Toata lumea si-ar face cadou flori de plastic si ar visa la mireasma celor adevarate, care, din pacate, nu ar mai exista. Iar disparitia florariilor nu este decat o mica veriga dintr-un sir de intamplari ingrozitoare, acesta fiind cel mai mic rau care ni s-ar putea intampla.

    In realitate, asa cum mentionam mai devreme, totul este intr-o stransa legatura. Daca taiem si incendiem paduri, animalele si florile nu vor mai avea un loc pe care sa-l numeasca acasa, animalele vor migra inspre orase si sate, oamenii se vor simti amenintati de migratia lor catre habitatul uman si vor lua masuri, dand vina pe saracul urs, care, in cautarea hranei a inceput sa scotoceasca prin tomberoanele de gunoi de la marginea cartierului Racadau din Brasov. Iar asta e doar unul dintre exemplele care imi vin acum in minte.

     Chelim ilegal versanti intregi de munti, pentru ca oricum, in mijlocul padurii nu observa nimeni gaura. Cine se duce in fiecare zi pe acolo, oricum? Dupa care incarcam lemn santanos de brad in camioane intregi si-l vindem oricui da mai mult si mai repede.

    Ucidem albinele, desi nu realizam cat de importante sunt ele in lantul acela trofic despre care mentionam mai devreme, ele fiind parte componenta din buna dezvoltare a planetei, pentru ca nu fac decat sa polenizeze florile. Doar atat! Nimic mai mult! Poate acest proces nu vi se pare unul foarte important, insa, in cazul in care nu stiati, daca n-ar exista albine, nu ar exista plante, si daca nu ar exista plante, nu ar exista oxigen. Si, ghiciti cine altcineva nu ar exista, daca nu am avea ce sa respiram pe Terra?  Da, ati ghicit, noi, oamenii. Aceiasi oameni care se chinuie cu tot dinadinsul sa „isi taie craca de sub picioare”, doar pentru un ban in plus. La ce ne vor trebui banii, atat timp cat nu vom avea unde sa locuim, atat timp cat nu vom avea ce sa repiram si in ce natura sa evadam, in momentul in care nu mai suportam stresul cotidian?

     Gunoaie lasate dupa gratare, in mijlocul naturii, camioane intregi de deseuri revarsate in apa din care mai apoi bem, tigari si plasticuri aruncate langa cosul de gunoi, din nestiinta, din ignoranta, ori chiar din reavointa. Toate acesta contribuie, intr-un ritm alarmant, la poluarea oceanului planetar, insa si la poluarea solului.

    Poate ca ar trebuie sa renuntam la gandirea potrivit careia „dupa mine, potopul”. Gandinti-va ca aveti copii, nepoti, iar ei, la randul lor, vor avea urmasi. Ce planeta le lasam, daca nu tinem cont de nevoile celuilalt? Iata cel mai poluant mod de a gandi!

     In incheiere, noi, cei de la florarie, va indemnam sa faceti ceva, oricat de mic, pentru a salva planeta! Fireste, un singur om nu poate salva intreaga planeta, insa daca reusim sa influentam modul de gandire a cel putin doi oameni, iar acei doi oameni influenteaza modul de gandire a inca doi oameni, la randul lor, religia bunatatii poate triumfa, iar pe viitor ne poate fi bine – si noua, si urmasilor nostri! Avem o singura casa, haideti sa avem grija de animalele, de plantele si de florile din ea!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.